poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-11-10 | |
&
și dintr-odată m-am oprit. doar pentru că anestezia este un lucru pur, minunat. când toate simțurile sunt înghețate lângă focul din șemineu iar orașul își ascute dramele sub ochii mei nedumeriți. și încă ninge. încă ninge. de parcă ninsoarea e legea care ne ajută să fim vii. obsesiile se vor întoarce, obsesiile vor veni dar între timp, am să mă uit la scrisul viu al poeților dragi. și stiu că toată zăpada va fi un sarcofag minunat. când scriu despre tine, știu. e o ploaie de stele care curge în jurul spitalului. și știu unde sunt norii albaștri în care să te găsesc. elicoptere albe continuă să plece de pe acoperișuri. e iarnă și câteva suflete trebuie salvate, să ajungă în rai. să pulseze acolo unde anestezia este cel mai frumos lucru care ni s-ar putea întâmpla. ( așa cum scrie în cărțile de anatomie, când ești anesteziat sângele tău curge direct în noapte fără să mai asculte de legile firii) ( așa cum scrii aceste rânduri pe pagina goală ca pe un câmp alb, minat și întins) și dintr-o dată / în timp ce auzeam sunetul motoarelor lor cucerind aerul / absorbind oxigenul, absorbind picăturile de absint ale orașului am inceput să visez/ să visez moartea umplând paharele de șampanie, ca o crăiasă a zăpezii cu rochia ei albă și pufoasă, înaintând încet către noi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate