răspunde clipa timpului chemării
pe unde-a fost și ce-a văzut în cale
pe unde-i dor stropit cu plumb de jale,
cuvinte la izvorul călimării.

acolo liniștea-i în pijamale
și ochii tăi în rana vie-a sari
pe buza ta în patima vărsării,
lecturi de sine-n pagini lacrimale.

în țara Nicăieri, a noastră toată
vin vremuri care se tot duc apoi
și-i plină pana de a vorbei gloată.

nu e-mpotrivă cine nu-i cu noi
în diferite ape de înoată
și trece-ntruna vieților convoi.