poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ jurnal de ziua mondială a scriitorilor
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-09-01 | |
Dragii noștri parlamentari,
Cei mai de seamă demnitari Din È›ară, au răspunderi mari: Ei poartă pe umerii lor Grija întregului popor Pentru a cărui bunăstare Muncesc pân-la epuizare, Zi-noapte, È™i fără răgaz. Nici pentru masă n-au popas. TotuÈ™i, pentru efortul lor, Nu-s plătiÈ›i corespunzător. Au o leafă foarte mică Și mereu le este frică Să nu moară anemiaÈ›i De foame, subalimentaÈ›i, ÃŽntrucât, leafa de-o lună Le-ajunge doar o săptămână. AÈ™a fiind, s-au întâlnit, S-au consultat È™i-au convenit Ca salariile lor, toate, Să fie, repede, dublate. Doar astfel speră c-or scăpa De foamea care-i tortura. Propunerea s-a discutat ÃŽn Parlament, È™i s-a votat. De-acum, ei pot să trăiască Fără ca să mai „ciupească“ Din altă parte nici un cent, Pentru că au suficient Ca să ducă un trai decent. ÃŽn plus, după cum se È™tie, Nu trăiesc doar din simbrie. Mai sug È™i de altundeva: Sunt membri-n AGA È™i-n CA De unde, aceÈ™ti barosani Primesc iar mari sume de bani AÈ™a-ncât, să nu se mai plângă Că n-au nici un bănuÈ› în pungă. Dar credeÈ›i că sunt mulÈ›umiÈ›i Numai cu-atât? Vai, cât greÈ™iÈ›i. Nu È™tiÈ›i c-aceÈ™ti mari seniori Sunt È™i mari întreprinzători Și ca patroni de SRL-uri Care, deÈ™i mai dau rateuri, Aduc profituri însemnate Chiar dacă sunt înregistrate Ici-colo, prin străinătate. Rezultă că aceÈ™ti confraÈ›i, Atât femei, cât È™i bărbaÈ›i, Sunt tot timpul preocupaÈ›i Să facă ceva din care Să curgă bani în buzunare. AÈ™a fiind, au născocit ÃŽncă ceva, neîntâlnit ÃŽn lume, însă le-a ieÈ™it: Motivând că au muncă grea Și că se vor pensiona ÃŽn curând, se gândesc cu frică La pensia de stat, că-i mică Și nu va fi suficient Ca să ducă un trai decent. Temându-se deci să nu moară De foame È™i în ocară, Au cerut înc-o pensioară Zisă È™i suplimentară, Pe lângă pensia de Stat Care e ceva garantat. Propunerea, care-a venit De la un mare erudit, S-a discutat în Parlament Și s-a votat, e evident Fără vreo obiecÈ›ie. Ce ziceÈ›i de-aÈ™a lecÈ›ie? A fost chiar unanimitate, Nu s-a pus nici un băț în roate AÈ™a cum È™tim că mai făcea Uneori opoziÈ›ia. ÃŽn acest fel, au reuÈ™it Să aibă, precum È™i-au dorit, Mai multe surse de venit. Ce ziceÈ›i de-aÈ™a performanță? MulÈ›i spun că asta-i aroganță Dar, indiferent cum se cheamă, E clar că ei n-au nici o teamă Și cât timp vor fi „la butoane“ Sigur nu vor muri de foame. Când poÈ›i averea să-È›i rotunjeÈ™ti, AcÈ›ionează, altfel, greÈ™eÈ™ti.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate