poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Life is life
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-08-24 | |
părea un om obișnuit
nu s-ar fi remarcat prin nimic dacă n-ar fi fost privirea aceea pătrunzătoare o armă veritabilă — arunca, drept săgeÈ›i, semne de întrebare te-ai fi aÈ™teptat să nu nimerească de fiecare dată să rateze din când în când mai ales dacă ar fi fost să te iei după forma lor curioasă, curbată dar nu. el nu rata niciodată aÈ™a cum era de aÈ™teptat, după o vreme a învins a învins toÈ›i oamenii nimeni nu îi mai susÈ›inea privirea absolut nimeni cu toate acestea, părea un om obiÈ™nuit nu s-ar fi remarcat prin nimic dacă nu ar fi purtat pe dinăuntru o luptă ancestrală, interminabilă nici el nu-È™i amintea de când, de unde dar sigur, undeva la începuturi, balaurul avusese mai puÈ›ine capete ce, evident, nu se lăsau tăiate — creÈ™teau la loc, chiar È™i câte două o dată mai înfricoșătoare, cu flăcări mari, mistuitoare; încercase È™i alte metode — să le sufoce, să le orbească să le păcălească, chiar È™i să le evite dar, de departe, cel mai uÈ™or le învingea reuÈ™ind, cumva, să le uite aÈ™a cum era de aÈ™teptat, după o vreme a învins a învins toate capetele balaurului È™i, în sfârÈ™it nu îl mai mistuia nicio flacără absolut niciuna nu se mai remarca prin nimic era un om obiÈ™nuit
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate