visarea ta e-n stele ca o farsă
și soarta-ți este iarăși jucăușă
prinzi clipele ca să le pui cătușă
prin noaptea la tenebra sa întoarsă.

deschide-mi pieptul, inimilor ușă,
iubirea ta acolo îmi revarsă...!
în zidul zării raza-n umbre-i ștearsă,
pe-obrazul cel de dumnezeu mănușă.

jignirea asta doarme pe altare
și au împrejurat-o îngerimi
să-i ducă antidotul de iertare.

în naturale-a sfântului mărimi
ești apa care trece spre uitare,
ca fum ce se îndreaptă spre-nălțimi.