poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-07-30 | |
o să părăsim în sfârșit acest oraș
plin de tumori, cu liniile lui electrificate și străzile lui mecanice pe care ne deplasăm fără să știm unde mergem cu adevărat. o să le părăsim, o să lăsăm în urmă mecanismele sensibilității care ne-au făcut să trăim un fel de tinerețe a eu-rilor noastre constrictoare și complementare. la marginea lizierii la care o să oprim, o să ne uităm la el, cu voluptate și teamă. nu mai sunt coșuri de fum care să ne obtureze vederea, acum filtrele fabricilor ni-l arată curat și frumos. o biserică uriașă în care toți suntem enoriașii lui, cu pielea întinsă și tatuaje pe care nimeni nu le înțelege. piele sublimă și curată. plină de cicatrici și răni care în timp au devenit frumoase. o să venim des aici pe vârfurile dealului la spitalul de pe colinele lui unde vom sta și îl vom desena permanent. și le vom spune acesta este orașul nostru, străin și bolnav. ii vom desena cu acuratețe blocurile, străzile, arterele și plămânii și nimeni nu îl va recunoaște. doar noi vom ști, arya, că doar așa acest oraș o să ne vindece. și toate tumorile se vor rarefia. o să ne lăsăm valvele singurătății și tristeții să se deschidă, așa ca barajele.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate