poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-07-25 | |
Am dat foc la cuvinte și lumina lor mângâie noaptea,
mă strecor pe cărări uitate de stele, până la tine mai este un veac de orgolii pe care le înving pe rând. Degeaba înfrigurată te frămânți, norii apăsători împart straturi de ceață. O să te chem acolo dincolo de umbre și ne vom întâlni pe o faleză de mare cu inimile rănite de o cruda înfometare de aerul tras în piept pe nerăsuflate ca după O fugă prin colbul câmpiei unde ne-am însămânțat dragostea. Orice privire mi se pare uitucă și încearcă acum să te cuprindă goală în casa nunții tale de taină. Mă întreb care-i prețul cel pot oferi pentru o iubire fără contur din care plouă cu îngeri de hârtie pe umerii tăi albi de crin înflorit, de unde nu cade nicio petală și rămân cu singurătatea ciugulită de păsări în piețele publice ale orașului de iarnă unde o să ningă peste amintiri. Cândva cerul o să împartă lumini, am să le strâng în paharele goale unde paianjeni își țes pânza subțire în care mă-nvăluie nepăsător timpul și tu o să fugi sau poate rămâi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate