erai o lebădă-n muriri mai multe
iar Dumnezeu cânta în a ta gură,
eternități în grai ți se țesură
suind din hăuri de mirări s-asculte.

în Înviere Crist ți-e uvertură
și Îl Înalți, în voce să-ți exulte
în muzici cu veciile adulte
cu moartea tăinuind sub cuvertură.

ești în timpane-al Raiului havuz
și luminezi a lumilor tenebre
în glasul tău cel fără de vertebre
ce se strecoară-n orișice auz.

iar a ta umbră sori solfegiază
și Nunta-n nemaifost oficiază.