Când stai nerezemat de viață
Uitând aleanul de prea toate
Când stai cu ochii doar în față
De ce-s în jur amalgamate?
Când visele o iau la vale
Uitând nevoia magistrală
De-a fi ferice peste noapte
De ce atunci e înnorat afară?
Când chiar și sufletul te cheamă
Uitând parcă de a sa moarte
De-a fi alăturea, de-o seamă
De ce e afundare-n toate?
Când flacăra e-aprinsă-n suflet
Uitând de vârsta ce stă-n spate
De-ai crede că e tinerețe-n cântec
De ce e scurt drumul departe?
Când chiar credeai c-ai terminat
De cuget, gând și afundat
De ce e prea frumos în doi
De ce privești tot înapoi?
Fără-a spera că o nouă zi
Va fi cea care va veni
Să te-mplinească amăgitor
Punând în suflet un nou dor?