poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-06-08 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea Iertați-mi cuviința într-o smintită lume; Un viciu am: se cheamă „poezie”. Trec numai, neștiind de ce anume. Această viață-n versuri nu eu mi-am dat-o mie. Pătrund, mă-ntorc în mine și mă privesc de-afară: Visam o carte mare – e-un epitaf și ea. A spune de tortură, e-o treabă prea ușoară; Neantul râde-n hohot de uluiala mea. Vreau iar să-mi fiu prieten. Și mă poftesc aici, Acasă, privilegiu prea rar. Deci m-am trezit Cu mine față-n față: doi veșnici inamici Pe care îi desparte un gând nechibzuit. În orice zi, cu trudă, mă definesc de zor. Redefinesc și lumea. Înfrunt într-una eu Părelnice-adevăruri. Suntem martirii lor. E lucrul un prenume al lucrului mereu. Traducere Virgil Teodorescu
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate