poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-05-30 | |
nu am știut niciodată cât de mult înseamnă prea mult
nu pot iubi puțin pentru fiecare zi lipsă deși îmi repet cu încăpățânare prea mult e prea puțin de prea multe ori dar vezi albul nu e o culoare e tăcerea apăsătoare a unui salon de spital în care vin zi de zi să lupt cu moartea pentru că prea puțin e uneori prea târziu pe tine nu mai știu când și cum te-am invitat prea adânc în inima mea să locuiești fiecare timp al meu prea devreme pentru a nu-mi răscumpăra vina întârzierii *** inima nu mi-a fost niciodată prea plină mi-ai dăruit prea mult pentru prea niciodată dar prea puțin pentru a-mi fi suficient de prea multe ori prea târziu nu e decât o așteptare a propriei tale împliniri albul e culoarea îngerilor te piezi zilnic în liniștea edenului sub pașii tăi moartea se vindecă de moarte tu întâmpini viața cu prea plin de emoție pe mine m-ai împletit din lacrimi unei zile fără curcubeu mi-ai închiriat o cameră în care timpul e prea insuficient deși ai știut dintotdeauna că nu mă mulțumesc cu prea puțin și-am să te trăiesc intens dublând clipele pentru a-mi motiva întârzierea liliana trif & ioan grigoraș
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate