să cazi în orizonturi cu privirea
nimicnicii de-n noapte-ți dau târcoale
de norul lumii cerurile-s goale
să-ți pot hrăni în hramuri lungi ivirea.

în lanțuri de lumină-n mine, moale
și joc și-nțelepciune-mi e iubirea
îmi e pe ochii tăi înceți plutirea,
pe piscuri port tenebre și petale.

un soare vine-n viul dimineții,
sunt tânăr, doamnă, nu suna din coasă
ce dacă dorm olalt cu duși poeții.

de mărul tău, de-mi dai să mușc, nu-mi pasă
și-n clipa cea din malurile vieții
de scrieri alta umăru-mi apasă...