în nevăzut se zidește prin semne
tâmpla valul lacrima desăvârșesc
misterul pătratelor albe și negre ce cresc
pe cerul de popas unde se cerne

lumina pentru ritmul din sânge firesc
și umbra de aer a morții din vene
ca să vieze-n versete perene
cuvintele de pe limbă se sfredelesc

se taie la colțuri se dau la rindea
se meșteresc în lemn de salcâm de Isus
ecoul din urechea de mucava

denaturează harul Celui de Sus
și fruntea valul tâmpla și lacrima
nu-ncap în holograme fără văz și auz