- Cine ești tu?
- Cine întreabă?
- Eu am întrebat primul, răspunde
- Nu vorbesc cu necunoscuți.
- Dar tocmai asta ai făcut, ai răspuns, deci vorbești și cu necunoscuți și deja, uite, ne cunoaștem mai mult decât îți poți închipui
- Nu te REcunosc
- REvenim, cine ești tu?
- Eu sunt
Oglinda
- Nume sau prenume?
- Cum adică?
- Cine este tatăl tău? Al cui ești?
- Trebuie musai să am un tată? Mamă înțeleg, dar tată!
- El dă numele.
- Suntem la un interogatoriu? Unde-i becul pus în ochi?
- Te eschivezi. Becul s-a ars. Cine ești? Ce faci aici?
- Păi, cum să-ți spun, eu sunt un altfel de nisip față de tine.
- Față?
- Da, față.
Creatorul neavând față, spate, El fiind oriunde, pot spune că sunt Însuși El.
- Creatorul este doar o Oglindă?
- Nu, of! tu ești