Un om simplu
cu simplitatea
ce îi inducea
letargia, torpoarea și somnolența diurne
și îl inspira
la inactivitate totală
ceea ce i-a amplificat
lenea și delăsarea
așa de mult
încât considera
mișcarea un efort prea mare
vroia
să devină
un om complex și dinamic
pentru acest lucru
și-a dezfoliat
simplitatea
de pe structura lui existențială
și-a învelit
lenea și delăsarea
în umbra proprie
pe care a tăiat-o de corp
a început să alerge zilnic
pe distanțe
din ce în ce mai mari
pentru a-și crea o energie mare
și și-a inserat
în letargie
energia
dezintegrând-o
și-a aruncat inactivitatea
la tomberon
din care s-a hrănit
o pisică
și pisica a început
să doarmă încontinuu
avea acum
o sumedenie de activități
pe care le-a legat
iar măsura lor
i-a urcat dinamicitatea
pe asimptota devenirii.

Acum omul ce era simplu
a devenit atât
de complex
încât complexitatea lui
i-a creat ramificații multiple
și pe fiecare ramificație
circula câte un destin distinct

A devenit omul cu cele mai multe
destine în același timp.