Cum pot să te ajut, ,,Cândva Poet" ca mine
Să-ți corectezi durerile pe-o pagină gălbuie,
Își varsă prafu-nșelător, înalte stânci în tine,
Când nepăsarea ta a devenit statuie?

Pacea nemeritată ia-o și-o mână de cuvinte
Și-ascunde-le în marea ta, cântată de sirene,
Te vei trezi în alte vremuri de mine biruite,
Nevindecatul tău, va deveni poeme.

Și de vei fi din nou ,,Candva Poet" ca mine,
Să nu mă uite mintea de nebun, ce-o ai,
Iubirea de-ți cutreier, să nu mai dau de tine
Visând ascuns o clipă fără grai.

De-abia atunci și eu mă voi simți acasă,
Rabdare nu mai am, s-o facă Dumnezeu,
M-așteaptă-a mea femeie și roadele pe masă,
Să-mi sorb tihnita dragoste și eu.