poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-01-13 | |
Efemeritatea timpului meu îmbracă umbre de teamă, mi-e somn,
Când visurile-mi deșarte se scurg la canalul tinereții mele - Dor. E târziu, noaptea deschide porți pentru demonii din mine – Cohorte, Un cor de voci lipește fragmente din gândurile mele sparte, Refuză să mai tacă, mă atacă, cică ele pot să facă Tot ce nu pot eu cu o inimă de piatră. Ce oferi, aia primești – m-amenință cu ură himerele toate , Și cu toate astea, calc pe cadavre și nu mă uit în spate – Grămada de visuri împlinite pălește pe lângă cea cu cele spulberate. Corul de voci lipește fragmente din gândurile mele sparte, Încă refuză să tacă, mă atacă, cică ele pot să facă Tot ce nu pot eu cu o inimă de gheață. Dar te-am iubit, iar tu nu ești aici să mai pui piesele la loc, Sufletul îmi e împrăștiat, am făcut haos pe tabla mea de joc. Uite-mi tinerețea cum se scurge la canalul bătrâneții mele – Doare, Că, din toate de câte fug, timpul m-aleargă cel mai tare. Un cor de voci refuză să mai tacă, mă atacă, cică ele pot să facă Tot ce nu pot eu cu o inima întreagă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate