neanunțată
înainte de Crăciun
nu are telefon
și nici o conexiune la net

n-o mai văzusem
de la ultima renaștere
a tatălui
dar e la fel de tânără

poartă mini
iar peste sânii obraznici
a-mbrăcat un tricou second
“Good Bless You”
alb pe negru
contrastul o prinde
ar putea defila la Versace

mi-a zâmbit puțin tristă
știe cât de mult o urăsc
mi-a spus că
n-a venit cu autobuzul
nici cu trenul
că îi place să călătorească
cu autostopul

se așează întotdeauna
pe scaunul din dreapta
șoferilor potenți
și îi vrăjește cu frumusețea

îi trimite în Rai
apoi coboară fericită

nu pe mine mă caută
încă
dar e puțin timidă
nu vrea să intre în casă
neinvitată

și-a instalat un cort
în curtea mea și așteaptă
în fiecare dimineață
să îi duc un ceai cald

ei și mamei

în curând vor pleca împreună
iar Dumnezeu pare înghețat
în tăcerea unui ianuarie blestemat
deși
în fiecare seară Îl rog
să nu mă lase orfan

dar cine sunt eu?