poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-12-11 | |
Sunt versul ce face dimineața să tresară,
Doar eu îi pot simți, trezindu-se căința, În fiecare noapte, când iarnă-i pe afară, Pe mine mă dorește să îi doresc dorință. Lumina Luni-o iau, o încălzesc la Soare, Fac din pământul pășit cândva de tine, O-ndragostita roată și plin de inganfare, Te recreez în palme, iubito, fără mine. Sunt țărm când Marea este la fereastră, Și dorul mă-nfiora, am stâncile timide, De mă atingi cu vocea ta și-a noastră, Arde nisipul-n mine și-abisul îmi surâde. Iau sarea lacrimei și-o leg în călimară, Doar Tu, cea dulce, cu valuri de nectare, Pe țărmul de iubire, ca un peron de gară, Oprește-te o clipă, așa, din întâmplare.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate