poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-11-01 | |
Dintr-o mie de motive, în Epistola întâi, anticipez două cuvinte, “aripi frânte”, potrivite acestui momet de acalmie. Þi le spun, pentru că le simți și tu. Există un blocaj nefericit care ține lucrurile pe loc. Chestia aceasta o rezolvă Epistola întâi, prin consecințele ei. Încearcă să abordezi viața, gândind prin imagini care pot fi transpuse pe pânză. Portretul exprimă caracterul și personalitatea personajului. Tympul este peisajul inițiatic. Adu-ți aminte de Călăuza lui Tarkovski. Profesorul și Scriitorul de acolo, le găsești, la mine, într-un singur personaj. Nu ți-l spun, să nu te derutez. Personajul acesta se tot multiplică...
Epistola aceasta, dacă stau bine și mă gândesc, trebuie sa fie epistola ta. Fă și tu conexiunile și-ai să găsești izvoarele. Am uitat esențialul. Nu ți-l spun. Găsește-l tu. Ai zice că-i vis. Dar chestia aceasta s-a întâmplat să fie de 1 noiembrie 2015. Eram în Kathmandu, când a început ploaia, cu stropi mari de lumină. Mustangul, pe care-l călăream, s-a lăsat pe picioarele din spate, s-a ridicat să atingă cu copitele din față șuvoiul care venea, ca dintr-o lanternă, nechezând de bucurie. Știam că-i un semn bun ploaia aceasta și-am înclinat capul, să mă atingă lumina. Atunci am simți că mă ridic de pe cal și-s la un punct de-a pluti. În sfârșit, visul zborului se împlinește, m-am gândit, și-am pornit într-o călătorie, așa-n zbor, în căutare de apă. Ajunsesem la tripticul lui Ștefan, “Ultima călătorie a căutătorului de apă”. Făcea rondul de noapte, în Piața Operei din Timișoara. De la o masă, două scaune au pornit spre mine duse de niște pași pe care doar îi auzeam dar, din cauza luminii, nu puteam vedea pe nimeni. Mi-am adus aminte de întâmplarea cu bufnița. Am bătut de două ori din palme. Minunea s-a produs. fac drumul invers spre minunea dintâi când am prins primul pește cu o sfoară de cânepă un cârlig din ac de gămălie și-un dop de plută pe care încă-l păstrez în Oglinda 6877 N-am inventat nimic. Am intrat în Oglinda căutătorului de apă. Acum sunt în călătoria de 1 noiembrie. N-am pus ulciorul în cuptor. Nici lutul potrivit încă nu l-am găsit. În călătoria aceasta, sigur voi întâlni și izvorul și lutul. de aici minunile se țin lanț Marți, 1 noiembrie, 2016 (Din epistola întâi)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate