poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-10-25 | |
ești un ceas care ticăie
numai în interior, trei-doi-unu, dumnezeu face lumea după chipul și asemănarea lui, puțin schimonosită, plânsă, gata să fugă la orice semn de pericol fugi și tu în vreme ce toate celelalte umbre sunt prinse cu lațul îți poți desena câte contururi vrei, ești singurul care poate împacheta ziua în steril, da, trece o frunză, în goană, și-aștepți să se prăvale toată melancolia toamnei peste tine, separă, îți strigi, separă și chiar asta faci: separi întunericul, îl exciți, fiecare nerv trebuie secționat pe lungime, să simți, da, să siiimți cu adevărat cum fuge moartea de cel care nu are trup, nu are liniște și nici ce să mai spere linia ta e un fel de cerc în care liniștea se umflă, un fel de mal la care nu ajungi, un fel de ram de care tot atârni la stânga, noapte, la dreapta, un parfum de pe vremea când dragostea era vie, în spate, un om care își schimbă chipul la fiecare strigăt, (și strigă de fiecare dată când îl atingi), în față, tu, sărit din tine mergi și nu te recunoști
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate