Din pătrate mate
Puse cap la cap
Și cam deformate
Câte mai încap,
În cel stâng torace
Comunist, de fel
Unde râd și plâng
Gânduri tot cu zel,
A ieșit iar la atac
Să coboare mintea
Inima ce-ar vrea de-ndat
De doboare fruntea.
Pe diagonala mică
Ce rombul o suie
Stă inima cică
Gata să îmbie,
La trăiri de suflet
La iubiri deșarte
La ce-aduce zâmbet
Chiar și amestecate,
De-a dori dorință
Când ea mintea spune
Fără chibzuință
Nu cu min` te pune,
Pe aorta încă plină de durere
Stă să se prelingă
Cu sau făra vrere
Ultima carlingă.
Iar din epicentrul
Trupului măreț
Se înalță alene
Gândul șugubăț.