poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-09-05 | |
În anii verzi cu lună plină te căutam ca un păcat
Sub pașii fulgilor de toamne, sorbeam potirul unui pact; Creșteau pe mine clipe roșii, o strategie fără tact, Trecea din umbră în lumină destinul unui zeu uitat. Șopteau în glasul meu copacii, din ramuri albe de duios Neștiutoare adorații, ce știu că nu le-ai mai avut; Un imn menit să se înalțe cu ochii arși de nevăzut Țeseau de zor în suflet macii, pe zborul unui albatros, Dar s-a lăsat, pe urmă, seara, știam că n-o să mai apun, N-am răsărit nicicând, niciunde, n-aveam nimic în mine bun; Șopteau sub pasul mei copacii fotografii dintr-un album În care țes povestea macii, cât eu mă rătăcesc pe drum. N-ai să te-ntorci să-mi scuturi părul de sarea anilor uituci; Mă vei găsi de braț cu marea, când voi purcede-ntre năluci, Vor răsări din noi copacii cu ramuri albe de duios, Și n-am să știu ce e păcatul, dar nu voi ști nici ce-i frumos.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate