deschideți porțile să intre belșugul
ce ne sară viața preapământească
diminețile și serile însingurate
de gândurile-meseni
lăsați să intre cântăreții dansatorii
și chiar tristețile
cu ciorchinii lor ascunși – o parte lumină și două nu știu ce
să intre și călătoriile
pământ îndoit cu lacrimi
mers amestecat cu adâncirea de sine
nu ne vom rătăci mergând cu inima
ci cu ochii
și iarăși spun
deschideți porțile să vedeți lumea.
dacă lumea merită
dacă lumea vă primește
dacă pe porți vor intra și lupii bine îmbrăcați
...
păstrați mai bine lacrimi pentru toate.