poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-07-24 | |
răsună aproape șoptit toate urmele tale
rămase în viața copilei adolescentei femeii ești tatăl și prietenul și adolescentul nebun care fură gândurile gesturile și femeia începe să lovească pereții cu palmele căuș să te adune de acolo și de pretutindeni unde sunetele ecourilor glasului tău încă scot la iveală gânduri și tremură ca frunza în noiembrie când și când nu știu de ce este așa mereu și nu știu de ce sunt ca o umbră pe obrazul tău care invariabil nu se înroșește la literele adunate haotic și aruncate pe bucata de șervețel de la masa viselor tale ale mele ale noastre cândva pe unde umbli și unde te mai răsucești pe călcâie să pleci spre insula ta acel petec cu care îți păcălești vârstele durerile singurătățile te privesc acum calm de departe și când vei ajunge iar aproape arunc toate bilele de foc și glazurile romantismului meu degradat pentru un alt poem al departelui cândva prea aproape pentru că. punct prin brazii cuvântului iubire ceva trosnește ceva cade bufnește mimezi mimăm tăcerea care răsună aproape șoptit în toate urmele tale rămase sau nu în viața femeii cu ochii din cărbunele care i-a conturat vag lumina viața urma... Anne Marie Bejliu, 24 iulie 2016
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate