poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-07-07 | |
Aș fi vrut să mai stau...
Noaptea-mi spunea să nu plec, Să rămân și să încerc să deslușesc Mai mult să iubesc glasurile Ce pluteau deasupra adâncurilor, Șoaptele bătrânilor rechemând copilăria, Veșnicia pierdută în valuri Și zâmbetul pe neștiute maluri. Aș fi vrut să mai stau... Noaptea mă-ncuraja să nu plec, Să mă scald în povești nescrise, Și să schițez spre ceruri Noi trepte și negândite vise, Făclii aprinse pe îngropate zboruri. Poate nu trebuia să mai stau! Deși noaptea-mi spunea să nu plec, Să-mi înec rătăcirile, Ne-mplinirile să le-arunc În culorile răsăritului arzând, Cântând veșnicia secundei fără păcat.. Dar am uitat! Aș fi vrut să mai stau, Dar au venit zorii, Din valuri, pe mal, Tăinuitorii Furându-mi uimirea, Privirea ce biciuia străinul Fără glas și fără urmă de pas, Adus de vânt, dintr-un zbor frânt, Doar el mai aștepta-n nemișcare Logodna cu mireasa din mare. Încă mi-e dor de valurile ei sparte Ca niște-mbrățișări, în taină, eșuate. 07 iulie 2016 http://gabriel-dragnea.blogspot.ro/2016/07/mireasa-din-mare-as-fi-vrut-sa-mai-stau.html?m=1
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate