cam așa va fi de acum înainte
o să plouă în fiecare zi
o ploaie din acelea cu gloanțe care te ciuruie
o să fim
în funcție de vapori toane labilități
în funcție de aripile astea acoperind orizontul
de tot felul de suspensii bizare din atmosferă
din mințile și sufletele noastre grăbite gâfâind egoiste sau mult prea inocente
trecând pe roșu teribilist
amânând plecarea din teama neîntoarcerii
plecând tot timpul
uitând că în cele din urmă vidul se va infiltra între sine și sine
într-o cafenea la o intersecție între paginile unei antologii
vom fi protagoniștii
doar pionii licărind asemenea neoanelor pe terminate
pregătiți sau nu ne vom lua porția
eu o să simulez trezirea în realitate o să fiu dincolo
tu mă vei urma
extenuați și palizi ne vom ține mecanic de vârful degetelor fantomatice
cu ultima dâră de memorie afectivă
cu ultima umbră vom fi eu un fel de femeie tu un fel de bărbat
ne vom închide biografiile într-un geamantan într-o carte doar într-o viață
norocosului cineva îi va identifica amprentele
în loc de închisoare va ajunge într-o aducere-aminte


concentrează-te

auzi

bat clopotele

fă-te că nu ai murit

încă


am plâns atunci
cineva vorbea despre un înger
eu eram sigură că este copilul meu
mi-am însușit cuvintele ca pe o cuminecătură
fără să pierd nimic
nici măcar ecoul
tu te atârnaseși în jurul gâtului meu
eu nu simțeam nimic poate doar un fel de destin