poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Cutia muzicală ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-05-20 | |
se mișcă greu de la o vreme
noaptea, în somn, cineva îi tot fură bricheta și femeia îi lasă un fel de despăgubire, asigurarea că ... „... nu ai de ce.../ totul nu e decât.../ o să.../ poate n-o să.../ doar pentru asta.../ numai că...” înghite aerul ca pe o boală incurabilă, ghemuit în ștreangul întunericului, își pierde irisul, simte cum verdele se împrăștie pe ecranul spart al unei fețe (de mult nu și-a mai activat screensaver-ul, nici rândul la coada „aia”) tușește înecat în fum și obsesii pentru el Dumnezeu Însuși a devenit o problemă, „marea problemă”, nodul în papură, cuiul lui pepelea pe care conștiincios și-l bate în tălpi (de ce nu-l oprește nimeni??!!) se mișcă greu, aproape invizibil, anodin și neînțeles, – un erou – tușește, se îneacă, înghite ceva imposibil de definit... adoarme pe crucea albă ca un prunc fără memorie
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate