prin pânza rece a nopții
respiră regulat
cu mișcări spasmodice
lângă stele schiloade
cu aripi rănite
până-n pământ.

gravidă lună
m-ai ținut în pântece
să cresc
noapte de noapte
încolăcit printre dihănii

în pieptul meu
bați printre coaste
ca un clopot de biserică

și-mi duc mâna beteagă
la tine,
mamă a nopții apatică
la tine,
ochi de sticlă
în care prins
mă ții
nenăscut și mort