URZICI


Ce mult s-au bucurat greșelile mele
când m-au găsit neinspirat
pe o potecă plină de urzici,
iluminată de curiozitatea întânirii
cu niște dorințe frivole!
M-au așteptat ademenitoare
pe centura existenței,
pe unde îmi plimbam visele
care căutau bucăți de paradis
printre speranțe colorate și hormoni
lipiți de retină, ca să nu văd teama
de urzici.
Uite așa m-am aventurat
în lanul cu greșeli, să mă ascund
și să nu mă găsesc chiar eu
cu urme de urzici.
M-am închinat spre răsărit
și m-am spovedit trecutului,
de la care am aflat că fiecare
are urme ascunse pe suflet
de la urzici.