FOTOGRAFIA


Bunăseara lacrimă târzie!
Ai ieșit la plimbare pe obrazul meu,
sau vrei și tu să-i vezi în fotografie!?
Sunt părinții mei, erau tineri, frumoși,
eu eram în grădină, cu pantaloni scurți,
cu pieptar brodat cu flori de măr ,
aveam o cămașuță cu pătrățele albe și albastre
și-mi plăcea să mă uit la trandafiri,
iriși, margarete, regina nopții și petunii.
Erau și câțiva fluturi albi și galbeni.
-Venim repede, mergem să facem o fotografie,
să avem amintire. Tu să fi cuminte!
Corabia timpului i-a luat pe rând.
Iată fotografia!
Ei au rămas în inima mea și încă-i aud:
„Venim repede, tu să fi cuminte!”
N-am prea fost!
Noapte bună, lacrimă târzie!