nu mă găsiseși decât după îndelungi căutări
mai mult instinctul te îndemnase să nu renunți
ceva sălbatic ce nu îți dădea pace să treci în secunda următoare
în tot maldărul desfigurat anonim intuiseși că totuși
mai era ceva
nu știuseși deocamdată ce
ancestral sentimentul de fiară teleghida
incertitudinile temerile confuzia
a trebuit să dai la o parte strat cu strat
întuneric cu întuneric
invizibilul amorful întrebările toate dar
mai ales non-sensul căutărilor tale
mai multe nopți în care
ieșeai din tine pentru a pleca dincolo
într-un ținut bizar
ceilalți de-abia dacă te mai recunoșteau și
te îndemnau
unul să te culci mai devreme
altul să-ți faci un control medical general
restul dădea din cap se îndepărta
unghiile ți se retrăseseră în inimă
sângerai miroseai a altceva
ciudat însă erai mai viu ca niciodată și
nu te-ai oprit
când m-ai găsit în sfârșit
n-ai putut să mă ții de mână
eram mai mult o nălucă
una adevărată însă
n-am avut alternativă
am ieșit din mine
m-am lipit de sternul tău
ceilalți din nou se opreau
erai tu și totuși altul
te schimbaseși desigur în bine
poate în mult prea bine
am trăit așa un an.. doi... trei
poate doar o săptămână
una eternă necontrafăcută
nimeni nu băgase de seamă că
am fi mai mult de unul
nouă oricum nu ne păsa
veneam împreună rămâneam plecam
ajungeam niciodată prea târziu prea devreme
agonizam binecuvântam eram
ezitam doar de formă
găseam înțelesuri frumusețe nesfârșit
pe o unică voce

azi ceilalți
sunt și mai consternați
se întreabă cum de-am apărut eu
așa din senin
cine sunt
cum mă cheamă
cu ce mă ocup
(chiar mă suspectează)
și tu parcă ai fi altul dar
în celălalt sens
sunt convinși că la mijloc sunt lucruri necurate
farmece blesteme neputințe polițe în alb o karmă ingrată
și fug
noi rămânem
fiecare cu el însuși