îmi pare poate mă-nșel
dar ața mă trage să cred că e vorba de noi
pe ecranul depărtărilor două franje
tu scăldată-n lumina visării
întunecat eu în veșmântul tăcerii
între noi închipuite cuvinte și fraze

în fața oglinzii te vezi dintr-o dată frumoasă
înfiorată te-ntrebi ce se-ntâmplă cu tine
trăirea de ce-i nefirească
nu știi că eu sunt argintul
ce îți reflectă chipul și starea de bine

atingeri n-or fi între noi
descătușări în carnal niciodată
iubirea poetului e cânt înalt de cocori
amplificat de ecoul
din tâmpla lui fierbântată

chimia aceste iubiri e fizică pură
sărutări pe gură de vers...