poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-10-25 | |
dragul meu, dorul de tine e o boală autoimună,
care-mi macină speranțele până la oase degeaba desenez între noi o fereastră aburită, pe care îți scriu scrisori în fiecare zi iar degetele îți conturează, iar și iar, un orizont, un drum, o casă și-o fântănă la care te-aștept dragostea ta e tot mai des un dor de prăpastia în care săream și strigam împreună: să fie lumină! iar lumina speriată se despărțea pentru noi de întuneric, mâinile împreunate deveneau aripi care ne purtau dincolo de iaduri și oameni acolo unde nici o sfărâmare nu ne mai putea atinge am învățat să adunăm apele, am inventat un țărm fără valuri unde mi-au plâns cosițele de dor cât te-am așteptat să revii din războaiele tale și am împletit cămăși din nopțile fără tine azi, genunchii își au propriul cântec de leagăn, în ritmul lui pereții se strâng în jurul meu zi de zi, e tot mai puțin aer de respirat, dragul meu, fără tine, dorul e o boală autoimună care mă zdrobește de asfalt
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate