nu îmi place să mă privesc în oglinzi
prefer răsfrângerea din geamurile
de la o scară de bloc plictisit
tren ciudat
tramvai invidios
autobuze prăfuite
sau din ochelarii curioși ai blondei misterioase
așteptând alături de mine la trecerea blazată
semaforizată

eu citesc rar mai mult merg
nu fac pași mai mari sau mai deși ca alții
caut în ferestrele cărților
urmele altora ce au fost înaintea mea
de multe ori le mai prind răsfrângerea chipului
în geamurile în care bat ploi de vocale și consoane
cât pentru o viață întreagă