poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-07-25 | | la început a fost sunetul (țiuind ca o prăpastie de lumină ce-și arată gleznele traversând noroiul elegantă cu scârbă și dispreț). apoi a fost o părere în acel deja urlet murdar (sunetul era conștient de el și tânjea după acel ochi care să îl vadă - acea părere ). crinoline sumețite din Kandinsky, undele șerpuiau pipăitoare peste pulpele gleznele colorate dintre hăuri și versanți de tăcere. a venit ecoul . și acela avea acei ochi narcisiaci de șerpi încolăciți. dar nu era destul, liniștea era prea aproape. în acele unde de peste glezne plutesc plauri silabe aleatorii pe care trăiesc ființe, se înfiripă și pocnesc la atingerea prea dură a unei consoane (o ploaie din frunzele de vie întoarse de vânt), se iubesc sub vocale și diftongi până mor, reapar în acel țipăt etern disperat, un ecou, machiaj sub ochii ascunși ca o plăcere interzisă - aceștia sunt zeitatea. acel țipăt îl aud continuu. degeaba surâd degeaba mor ca un muritor suferind de nemurire tânjind iubire. sângele.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate