poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-06-29 | |
am deschis ușa
lanțurile le-am dat la o parte ca pe ale unui sclav lumina bătuse ziua întreagă la geam tu din întuneric zâmbeai ca de deasupra unui înnourat ocean cum îți țineai mâinile în palmele mele ca niște aripi ostoite întotdeauna îmi plăcea greutatea lor ca și cum ar fi fost parte din mine tu ai avut tot timpul încredere că o să fiu ceva bun dar eu nu știu lumina pătrunde asemeni unui șuvoi plăpând pătrunde ca o fată tânără cu atenție să nu dărâme lucruri de mult așezate în această parte de lume mirosul tău persistă cu porți, garduri și alte spații închise tăiate fin de lumină cât de mult am lăsat lumina să intre în vise ochii tuturor se desfac în mai mult de două culori în timp ce pleoapele mele sunt strânse, palmele în scoică peste nările adulmecând și gura ușor întredeschisă lăsându-te în cele din urmă să zbori, astăzi o să pășești printre flori, iar eu o să dorm adânc, fără remușcări sau alte lanțuri mâine o să mă scol în zori
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate