poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Crochiu IV ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-05-31 | |
iubirea
o comă profundă (“I'm your biggest fan!”) nu am nimic, doar pe tine te am, te strâng între degete ca pe o cârpă, ca pe o pasăre tulbure am să te uit, cu monștrii tăi desenați pe hârtie mărunt în costum de erou am să te uit în ziare mâine o să se scrie despre tine cum ridici ochii jumătate un animal prins într-o cușcă de vânt și garduri de sârmă cu ochii tăi legați, lumina desfăcându-se, alunecând din haine afară, goală amară obiectul acestui studiu este monstrul din apele tale răsturnate-n genunchi, cu pumnii strânși cu genunchii aproape de gură, un iartă-mă ca un cuțit pe pâine obiectul te strâng în brațele coapte, de ce ți-e frică, te țin cu coastele ("I'm your...!") nu am nimic te strâng până când după un timp dureros de lung tu te destinzi și-ți desfaci ochii ca pe niște ventuze, pe rând și te ridici, spatele tău cordarul cu fire subțiri împletite se desface în aripi ușor, ușor și apoi
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate