poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-05-08 | |
este desigur una din zilele acelea în care
Dumnezeu te ghicește prin gardul înalt îți simte răsuflarea ieșită din plămânii pe jumătate extirpați incapabili să suplinească un întreg înțelege tremurul ochilor goi glasul șchiopătat ce nu mai poate străbate dincolo de sternul închis ca un cavou tu și cu tine te strigă te ia de mână îți suflă în obraji încapi în palma Lui deschisă ca într-o arcă inima reîncepe să bată mai întâi în surdină glas timid de îndrăgostit un clopoțel odă bucuriei zăpezilor de altădată polilor opuși doar formal năzdrăveniilor unui drăcușor de copil o toacă urcă în cochilii minuscule de melci simfonia cerului la agapă iarba dezgroapă glezne așază câte o pereche de aripi uiți mersul împleticit neiubirile serile în iatacul singurătății de vorbă cu umbrele alungite ieșind fantomatic din scheletul pereților moi nu-ți mai este frig când ei se adună să te conducă chipul tău păstrează zâmbetul împăcării ce bine că gardul n-a fost chiar atât de înalt...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate