scrieți-vă poeziile
și vărsați-le în dunăre
să le mănânce peștii mici
mâncați de peștii mari
pescuiți de pescarii beți
cu copii flămânzi
poate că așa poezia
o să mai hrănească pe cineva

gândea poetul și se plimba pe stradă
lângă el trece o femeie gravidă
ea nu știa că fiul ei va fi poet
el știa că ea va fi o mamă nefericită

de ce ai scrie poezie
când viața ta este o elegie

- nu mă interesează istoria poeziei
pentru că poezia a dispărut
- pe mine mă interesează istoria imperiului roman
chiar dacă a dispărut
- da dar tu trăiești postistoria imperiului roman
- la fel cum și tu respiri aerul poeziei trăite

- vai dar eu nu pot trăi fără poezie
...
- și totuși continui să respiri
- mă refeream metaforic
- și eu