nerisipite nu mai dorm în țărână
oasele înveșmântează duhul multiplicat
prind creștete șuvoaiele de heruvimi înalți
arhierei cu mâini de palmier și ochi-cascadă
neîntunecați

lipite doar de cer
sufletele... sufletele... sufletele...
A-le-the-eaaaa...

moaștele cuvintelor la care ne spunem tedeumul
aliniate pe umerii noștri de statui deloc imperfecte
ca niște soldați ca niște virgine mirese
împrăștie neliniștile nepăsarea viperele ce-și acoperă urechea

în lumea asta poetică neprihănită ca un soare
ne strângem sentimentele
din cornul alb al inorogului prieten
un alt Iordan purificat
pod între el și ea
o neuitare

tălpi goale se mângâie de piatra rece
în lume intrate pentru prima dată
în stropi de tămâie lumină de mir
tresar frunțile iscusita mână înduhovnicește

vie racla vie...vieee... roiuri-roiuri
injectează benign priviri uimite
de nou-născuți
scutece din patrafir

golgota crește din sternul tău
zăbovesc pe tâmpla ei cât un templu
și nu mai plec
tic-tac-tic-tac-tic-tac...
doar nemoartea se aude

A-le-the-aaa A-le-the-eaaa A-le-the-eaaa
Îngerul Domnului în noi
sfioase vii
germinează din miocard
nu ratăm Iubirea
fiecare masă a tăcerii Îl primește