|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
￭ (Momentul acela cand…)
￭ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
￭ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
￭ Copacul din hazardul acestei inimi
￭ ptiu
￭ Cum e muÈ™tarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
￭ Crepuscul
￭ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
￭ Capcană
￭ mamă moartă
￭ Unul dintre avataruri
￭ tragedie greacă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Ora șapte
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Coșarcă Adrian [XavierR ]
2015-03-23
| |
Un suspin prelung se varsă,
De pe banca tăcută și rece...
Vântul te apasă tot mai mult,
Cu ochii închiși lumea se zguduie,
Iar ora șapte nu mai vine.
Timpul pare tot mai mult că zăbovește,
Mireasma melancoliei te cuprinde,
Întreg cerul se odihnește pe umerii tăi,
Unde e ? Unde e ora șapte?
Ascensiunea muzicii dispare,
O dorință moare impreună cu un vis...
Totul devine incert, lacrimi grele cad
Nu mai vine...Ora șapte nu mai vine.
 |
|
|
|
