sursură dota ultimului zvon
albastrul în visuri subțiri
arde în apă șura de arbori
în pâlpâiri curgătoare
pasiunea lor își are ceasul ei
și ei simt vise de primăvară
soarele pune podoabă în
coama arborilor
creând trupuri vii de tinerețe
uimind micii mugurași
care nu știu că pădurea
are mai multe tinereți și bătrâneți
când ei adaugă un inel
dar să apară frunza
ca prima și ultima dată
ca un întreg
regenerarea imperiului verde
dar cei din sat acoperiți de
borta vântului vor înfrunzi
mai repede tinerețe domesticind palatul
dintr-un măr ca și un prun
sau un cais regi peste arbori
deoarece prin seva lor circulă apa de la streșini
și soarele sparge în mai multe
ore înfrunzirea