Bate vânt ca-n iarnă. Bată!
Zgâlțâie pomii, o poartă,
Un capac de la fântână,
Pe un gard l-a pus pe-o rână,
Iar din refularea sa,
Primăvara lăcrima.
.
Scâncesc sălcii. O livadă
Temătoare-i să nu-i cadă
Fir de viață, mugurașii,
Că-și va vedea copilașii
La tulpina pomilor,
Și se va usca de dor!
.
Înspre prânz, ciocănitoarea
Decretă: "Vine ninsoarea!
Astupând, vai! ghioceii,
Și-n bluzițe, mititeii,
Dârdâie în cruntul frig,
Doi bursuci s-au strâns covrig."
.
Ieșită din hibernare,
O ursoaică lată-n șale,
Suflă-n labele ca gheața,
Că o prinse dimineața,
Într-un hău cu strat pufos,
Și-n bârlog grabnic, s-a-ntors!
.
Iarnă te-ntreb într-o doară:
Ce cauți în primăvară?