Distanțele, azi, nu se măsoară în kilometri,
ci în cuvinte nerostite
și în minciunile celor care
nici măcar nu se pricep a minți.
M-am prefăcut a-i crede, desigur,
(de dragul cărei politeți?)
Suntem superficiali și goi la suflete,
chiar dacă la straie închiși până-n gât.
Suntem perfizi, farisei,
ne pretindem prieteni;
c-o mână ne facem cruce,
cu cealaltă aruncăm încrederea-n aer.
Dumneavoastră n-ați înțeles că eu sunt spadasinul
care desțelenește cu spada în jur,
până la rădăcina cuvintelor,
până ajunge să vadă clar dincolo de mărturisirile nerostite;
că sunt chirurgul de inimi
care-a-nvățat să repare, nu să amputeze.
N-ați înțeles, vă privește,
însă eu n-am nevoie nici de minciunile Voastre,
cusute cu fir de mătase,
nici de tăcerile înveșmântate-n strai de catifea.
Fie-vă Dumneavoastră minciuna Adevăr!