poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-01-23 | |
Cu luciri de stele aprinse noaptea-și lasă catifeaua
Luna goală se ascunde după un văl firav de nouri. Scormonind sub tâmple ninse ale rimelor lingouri Merge încet prin parc poetul și n-aude cucuveaua. Pe o bancă la lumină, palidă, cu azur sub pleoape Eleganta doamnă brună din pachet scoate o țigară Și văzând poetul singur ea se încumetă să-i ceară Foc cu-o voce guturală studiindu-l îndeaproape. El în descheiat palton, zvelt, cu umeri lați, năsos Se scobește în blugii second și extrage o brichetă Apoi pe furiș scanând trupul splendid de vedetă Îi aprinde Kent-ul doamnei c-un surâs misterios. Ea trăgând fumul profund, tusea o apucă deodată Și acuzând o amețeală, al lui braț crispată prinde, Braț care ca și un șarpe spre a ei talie cam tinde Încât dama într-un minut se trezește îmbrățișată. Noaptea nefiind friguroasă, hibernala îmbrățișare Fluxul sanguin și hormonii cu succes accelerează Iar cei doi simțind dorințe că la unison pulsează Se așează tăcuți pe bancă fără pic de remușcare. Miezul nopții e aproape, numai ciorile veghează Sărutată lung și tandru, ea se lasă încet pe spate Iar poetul fascinat de-așa coapse lungi, cambrate Află borta-n ciorapi, sus și oftând o explorează.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate