poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-11-05 | |
Doi ani într-o cameră zugrăvită roz palid. Cerul
are gust de zmeură coaptă. Mi-e dulce în gură, între coapse, în cea mai ascunsă dorință. Știu că undeva îngerul meu păzitor îmi ține gândurile încălzite de mâini albe. Îi curg lacrimi și noaptea îl aud cum picură ca la o înmormântare de iarnă. Azi a trecut vremea mea, azi sunt singur și nicio amintire cu mine nu mișcă niciun vis nicio teamă nicio femeie. Azi, se aprinde focul și scriu cu căldura ce a rămas din vara trecută, când pereții miroseau a lanterne, a flori și plămâni. Cădeam în pat ca într-o piscină cu nuferi și închideam ochii. Picioarele grele și obosite trăgeau un trup greu și obosit. Azi, mă despart de mine ca de-un cancer care crește mai spectaculos decât viața mea. Mă zbat risipit toamnei veșnice ca omul care apare după ploaie și trăiește câtă apă lunecă-n inima lui.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate