poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-11-01 | |
... s-a îndoit azi timpul, ca anul, în două, într-un început de iunie
cu totul necolegial, s-a rupt în două în sufletul din mine, în mintea care-mi bubuie de-un gong spre un tărâm, deznodământ fatal, ce-l văd tot mai încețoșat în chipuri, alte, reformate de atât de nerecunoscut de intemperiile cu un deznodământ ce nu-l credeam, calamitate, lăsându-mă perplex, aproape mut, mimând doar bucuria revederii, ce n-o crezusem astfel până azi... o răsturnare pe retină, ce mă înșeală acum definitiv, o viață fără simțul prevederii, crezând-o doar patetică rutină, ce-mi lasă gust de insesizabil trecător în propria-mi oglindă, păcălit de un ciob de sticlă, ca bietul indian, un inuit naiv stând mândru pe pământul tindă, închipuit eternitate, ca un laitmotiv... îmi deschid brațe larg, să prind tipar știut și ating un altceva, nu cel ce-a fost o altă dată, iar visul de-un sărut din gând de nopți, mult vrut, e-un convențional, pe obraz de-o altă fată... mă simt speriat de mine, copie în copilul de altădată, cu tuleii blonzi nerași, printre colege mirosind adolescentin, cu părul în bentițe și cu lecția învățată... și mă răsfrâng în alte trupuri, cum și-al meu, mai grași, mai trași, tot încercând un puzzle să dezleg dintre imagini de-un trecut datat precis în început sublim de-o unică maturitate, atât de mult dorită, transpusă acum în plictisul avut prea mult, prea mult avut... retrăiesc pasul, ce-i doar urmă azi, nicio perenitate, mă pierd printre iubiri râvnite aruncate de demult uitării, aproape amorțite și mă ciocnesc cu ele, ei, acum târziu, după o veșnicie a amânării fără de întors, căci nu-i, dintr-o nefericire, existența un remontor, să mă încânt de pieptu-nțepător, c-un fragil tors... și mă întorc de la întâlnirea de liceu, tot mai sleit, încet, încet aniversând să mor... 01.06.2013
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate