O sfidare rafinată

a arhitecturii noastre

recreează trecuturi naturale

în care bântuie haotic realismul

împrăștiindu-se notoriu și artificial

zi de zi

provocator

în încercări ce să descrie culorile oglinzilor neterminate

prin cadre ironice

scoase la lumină

cu inocența unui decor în care iluziile devin irezistibil de obsedante -

absurditatea unui înec apăsător provoacă sete

și ne însușim obsesii în nuanțele mișcării concentrice

în mai puțin de o secundă -

trepte stau întinse între imagini și adevărul fraged

încât ne concentrăm personajele

să zâmbească cu țipăt naiv într-un film mut