cu ortul lui găurit pe arca salvării
nebunul de caron ruinează biserici
mauzoleul speranței e plin de cadavre
și stoluri de vise desperecheate
au înnegrit cerul
trasă de trei iepe-n călduri
prostia minciuna și frica
religia șaretă incoloră tot cară și cară

dumnezeul creat de voi
încarcerat în biblii și în evanghelii
măscărit în icoane și pironit pe cruci
ori împușcat în războaie
zidit în temple maimuțărit în false predici
adulat de-ndrăgostiți și înjurat în mahalale
invocat în tribunale alungat din spitale
este mort… e mort… e mort…
și nu vă mai aduce nicio mântuire

nu mai există decât un singur dumnezeu
al meu și doar al meu… adică EU
cruce golgotind în răstignire
înveșmântat în poleiala lumii
pofticios răpănos odios
și-n fața relelor atâta de neputincios
la hanul decadenței sorb ultima lumină
izbind de viitor stacana
inconștient fac țăndări lutul vieții
să îl eliberez pe zeu
murdar de mine mi-e atâta silă milă
sărman ateu sărman erou